Ganduri...

E pustiu,
O suflare suprasaturată de aer
Mă poartă pe aripile ei
Într-un ceas mult prea târziu
E moarte,credinţă şi totuşi Viaţă
Iau un ultim fum proaspăt
Îndeajuns cât să mă umplu de speranţă

Un dans medieval al frunzelor de toamnă
Mă atrage în mişcarea lor ritmată
Mă simt ca o doamnă...
Doamna sunetelor târzii.

Deodată mă uit către tine,
Iubit al operelor Eminesciene
Dovada noastră de sacrificiu suprem,
Ne-ai arătat ce înseamnă iubirea deplină
Ne-ai arătat ce înseamnă să renunţi
Dar noi am uitat ce e iubirea
Şi ne depărtăm de ea cu paşi marunţi.

Trag perdeaua...revin la realitate
Am şi uitat de acea puritate
De trecerea timpului,de tot,
Acum în schimb ştiu că pot...
POT AVEA TOT!